Nutriția din primii ani de viață are un impact major asupra dezvoltării fizice, cognitive și emoționale a copilului. Această etapă reprezintă nu doar o perioadă de creștere accelerată, ci și momentul în care se formează preferințele alimentare și comportamentele care pot influența relația copilului cu mâncarea pentru tot restul vieții.
În primii doi ani, nevoile nutriționale sunt semnificative, raportate la greutatea corporală. Organismul în plină dezvoltare cere un aport susținut de proteine, grăsimi sănătoase, carbohidrați complecși și o gamă variată de vitamine și minerale. Creierul copilului continuă să se dezvolte într-un ritm rapid, iar sinteza neurotransmițătorilor, mielinizarea și dezvoltarea sistemului nervos central sunt dependente de o nutriție echilibrată.
Diversificarea este unul dintre cele mai importante momente în viața alimentară a copilului. Deși există mai multe metode de introducere a alimentelor solide (clasică, autodiversificare sau combinată) esențial este ca procesul să fie ghidat de răbdare, expunere repetată și respect pentru ritmul copilului. Este normal ca un copil să refuze un aliment de mai multe ori înainte de a-l accepta, iar acest lucru nu trebuie să conducă la presiune sau forțare. Obiectivul principal în diversificare nu este cantitatea, ci explorarea și crearea unui sentiment pozitiv în jurul meselor.
Pe măsură ce copilul crește, alimentația trebuie să rămână variată și adaptată nevoilor fiecărei etape. Proteinele joacă un rol important în dezvoltarea musculară, imunitară și enzimatică. Carnea slabă, ouăle, leguminoasele și lactatele sunt surse bune pentru această etapă. Grăsimile, în special cele nesaturate, sprijină dezvoltarea cerebrală și absorbția vitaminelor liposolubile. Laptele integral, avocado, semințele și uleiurile presate la rece sunt recomandate în porții adaptate vârstei. Carbohidrații trebuie să provină, în principal, din cereale integrale, legume și fructe proaspete, pentru a susține energia constantă și digestia sănătoasă.
Un aspect adesea neglijat este consumul de fibre, esențial în prevenirea constipației și în menținerea unei flore intestinale sănătoase. Copiii care au o dietă bogată în alimente procesate, cu conținut ridicat de zahăr sau grăsimi saturate, pot dezvolta încă de timpuriu dezechilibre digestive, dar și predispoziție spre obezitate, rezistență la insulină și deficite nutriționale.
Obiceiurile alimentare sănătoase se formează în familie. Copiii imită comportamentul părinților, iar mesele împreună, fără ecrane și într-un climat relaxat, sunt mai valoroase decât orice supliment alimentar. Este important ca alimentele să nu fie folosite drept recompensă sau pedeapsă, deoarece acest tip de condiționare emoțională poate crea asocieri nesănătoase cu mâncarea. De asemenea, este util să le oferim copiilor opțiuni limitate, dar reale, să poată alege între două tipuri de legume sau între două gustări sănătoase, pentru a se simți implicați în procesul decizional.
În ceea ce privește hidratarea, apa trebuie să fie băutura principală încă de la început. Sucurile, chiar și cele naturale, trebuie oferite cu moderație și, pe cât posibil, evitate în rutina zilnică. Băuturile îndulcite, energizantele sau ceaiurile aromate din comerț nu au loc în alimentația copiilor și pot afecta atât metabolismul, cât și smalțul dentar.
Pentru a susține o creștere sănătoasă, este necesară monitorizarea greutății, înălțimii și a indicelui de masă corporală la controale medicale regulate. Nutriția copilului nu este un proces standardizat, ci unul care trebuie ajustat constant în funcție de ritm, context familial și preferințe individuale. Un copil mofturos nu este neapărat un copil cu o problemă, ci unul care are nevoie de mai multă expunere, joc și implicare.
